Hyvaa paivaa
Am ajuns în Finlanda într-o frumoasă după-amiază de Septembrie, 2010 A.D. Spre uimirea mea, finlandezii au aeroport și strazi asfaltate, deci ne va fi foarte ușor să-i civilizăm.
Spun asta deoarece aici am găsit o gașcă de vreo 25 de români la fel de români ca mine, chemați nu pentru a lucra la centrala nucleară – cum greșit s-ar putea crede – ci pentru că finlandezii nu mai puteau sta atât de mult timp neocupați. În plus, nu avea cine să le arate cum se conduce Logan-ul, o mașină inexistentă în această țară până anul trecut. Dacă istoria ne învață că marile cuceriri în istorie s-au făcut cu caii, nepoții noștri (și ai lor) vor afla cum a fost ocupată Finlanda cu Logan-urile.
*
În caz că n-ați priceput, avem Logan-uri.
*
Niște conotații geografice, pe scurt: județ în Nordul României, unde a fost descoperit Moș Crăciun și elanul, un frate mai mare al renului și un nepot la beție al cerbului carpatin. Elanii au coarnele mari nu de la ADN, ci de la multele centrale atomice construite aici. Finlandezii sunt o rasa inferioară necivilizată, trăind prin case, blocuri si baruri. Nu ascultă manele, nu au oi, deci nu au nici personaje mitologice tip Miorița ori Gigi Bekalinen. Păcat.
*
Prețurile nu sunt mari. Sunt exagerat de mari, motiv pentru care în prima zi de șoping am vrut să cumpăr numai TVA-ul și să plec acasă. De fapt nu; am făcut altceva. Vroiam să cumpăr unt, și nu am făcut-o. De ce? Pentru că limba finlandeză este singura limbă europeană care nu are legătură cu nicio limbă europeană. Ei vorbesc și-atât; nu comunică. Mie, cel puțin, nu îmi comunică nimic finlandezii, și cu atât mai puțin etichetele de pe produse care sună foarte simplu: ”Ainekset: termisoitu maito, suola, hapate, happamuudensaatoaine.” Foarte clar. După trei zile în care am cumpărat toate bazaconiile, am aflat și eu ca unt e VOI. Și altele. În principiu, relativ la nivelul meu de finlandeză, sunt expert în Maghiară și Arabă.
*
Am să-i învăț românește. Și noi am învățat Latina după ce ne-au ocupat romanii, nu?
*
În apartament (stau în centru, te doare mintea, văd chiar piața mare din balcon) am mașină de spălat. Automată. Marca ASEA SKANDIA. (ASEA s-a unit acum vreo 30 de ani cu Brown-Boveri și au format ABB, cel mai mare producător de turbine și generatoare de mare putere din lume. Nu înțeleg ce le mai trebuiau mașini de spălat). Meniul este tot în finlandeză. Nu-i mare lucru: sunt inginer, deci aleg un program care mi se pare mie mai deștept. Spre exemplu, KIRJOPESU ILMAN ESIPESUA, ăla de m-a-nvățat mama. Mi-am aruncat niște țoale înăuntru, i-am dat drumul și m-am apucat de alte chestii prin casă. Din jumătate în jumătate de oră, mai mergeam să fac un pipi și să verific care-i treaba cu mașina. Mă și minunam că de fiecare dată când intram în baie huruia instalația voinicește ”ia uite ce bine lucrează mașinile astea finlandeze”… După 3 ore mi-am dat și eu seama că mașina de spălat pornea doar când era lumina aprinsă. Nu am înțeles nici până acum legătura, dar am acceptat smerit realitatea nordică. Nu mai spăl fără lumina aprinsă.
Peste alte ore de lumină aprinsă, în casă începe să miroasă a ars. Fiind week-end, mă gândesc ce nesimțiți sunt vecinii mei că fac grătar de miroase în toată scara blocului. La următorul pipi, aflu și adevărul: nu era grătar, erau blugii mei uscați forțat de mașină. Care are și uscător, paștele mamii lor. După o după-amiază de suferință, mi-am scos bulendrele din cratița rotativă; blugii nu mai puteau fi purtați, fiind sfâșiați în locuri bine definite. În schimb, cămășile au scăpat, nu știu de ce. Concluzia mea este că în Finlanda blugii nu se spală.
Am să mai încerc, totuși, pentru că am descoperit niște programe mișto. Spre exemplu: VILLA ARKA HIENOPESU. Să nu mori de curiozitate?
*
La serviciu, treaba-i oablă. Am aflat că centrala are o întârziere de 3 ani, și că va continua. Și noi ne văităm de autostradă??? Au și-ăștia un Berceanu la Energie, ce știm noi…
*
Vă mai scriu eu.
14 Comments
fac eu pe desteptul, dar tara e tare faina. totul e curat, reciclat, plin de brazi si aer proaspat.
super experienta ta acolo si sincer am ras cu gura pana la urechi de ce ai patit acolo asta pentru ca nu cunosteai limba, daca ar fi sa emigrez Finlanda ar fi singura in care as vrea sa plec. ( ai talent la scris si mi-ai inseninat ziua cu relatarea ta)
“Pentru că limba finlandeză este singura limbă europeană care nu are legătură cu nicio limbă europeană”
Nu-i adevarat ! Limba finlandeza se inrudeste cu o limba europeana de succes (se vorbeste mult si in Romania de catre unii) = limba maghiara.
Asa stiam si eu, din legende: “limbile ugro-finice” ori “fino-ugrice”… Discutand insa cu un prieten maghiar, mi-a spus ca cele doua limbi se inrudesc la fel de mult ca romana cu engleza.
Popoarele fino-ugrice s-au constituit pe o vasta intindere, in nordul Asiei si Europei.Aceste popoare vorbeau o limba comuna, din care s-au desprins in decursul timpului limbile unor popoare precum : finlandezii, estonienii, laponii sau maghiarii.Limba maghiara a suferit influente slave si latina( cancelaria ungara folosea limba latina uzitata de catolici)pe cand finlandeza alte influente si mai ales ca se trage dintro limba proto-finica , in prezent avand reputaia de a fi una din cele mai grele limbi din Europa mai ales ca nativii finlandezi spun asta. Majoritatea din acest motiv vorbesc engleza.
Intre majoritatea europenilor mai putin nordicii sunt asemenrai de limba mai ales incepand cu indoeuropenizarea(un exemplu de cuvant ar fi: frate, rom; brother, engl,; bruder, germ) care a insemnat plimbarea popoarelor in ceea ce numimmarile migratii. Noi romanii de asemenea ne avem influentele noastre de la pecenegi cumani slavi si vorbesc aici strict de perioada timpurie de ev mediu.plictisitor nu?
Plictisitor, da :).
Eu insist, in povestile mele, asupra impactului “live” pe care-l au acestia asupra mea si asupra celor din jur. Am intrebat-o ieri pe Mirja, secretara, daca a auzit vreodata sau a citit ceva in maghiara, pentru ca – i-am spus eu, important – cele doua limbi se inrudesc. Mi-a replicat ca a citit, odata, un text unguresc (de pe un site) si chestia aia nu are nicio legatura cu limba ei.
Insa, asa cum spui tu, a recunoscut ca Suomi este o limba f complexa.
mai scrie cand poti ce vezi pe unde mergi ca este interesant cum spui si ce povestesti si mai ales cum percepe un roman tot ce este “dincolo” : cultura civilizatie, etc. Si am uitat: finlandezii nu spun niciodata ca se inrudesc macar lingvistic cu cineva si culmea ca au dreptate.
Dupa ultimele racnete ale studiilor lingvistice, noi maghiarii se pare ca ne inrudim cu turcii. Vorbesc despre noi, maghiarii din Romania 🙂 Dar ne este intrucatva rusine de turci si preferam sa mergem pa varianta veche, cu finlandezii, care ni se par un popor mai Chilly-Willyzat. Ideea este ca in Europa toata lumea are rude, numai noi si finlandezii nu. E ca si intr-un sat din Ardeal unde Marie a ramas nemaritata si Gheorghe necasatorit, iar astfel ca li s-a terminat la amandoi socoteala, si decat sa ramana singuri, s-au casatorit pana la urma ei doi. Asa am zis si noi la finlandezi: daca voi ziceti voi la unt si noi cam la fel, de ce sa nu fim rude?
Trebuie sa recunoasteti ca Jean are dreptate, deoarece, oricat de diferite ar fi Maghiara si Soumi, cand le auzi suna foarte asemanator. Tind sa cred ca si la ei e un paradox lingvistic ca si la romani, deoarece, desi sunt aruncati intr-un ocean de vorbitori de limbi germanice (la noi slave), le-a ramas totusi limba neafectata. Recunosc insa ca e prima data cand un Maghiar spune ca nu e Ungur si ce e mai socant mai afirma ca e si inrudit cu Turcii. Stiam doar ca Ungurii afirma sus si tare ca Maghiarii nu-s de-ai lor. Acum sa ma scuzi László, te-as intreba daca nu cumva era vorba de Cheangaii, despre ei stiam ca au o limba la granita intre Ungara si turca.
O zi buna tuturor.
mie mi se pare ca suna ca japoneza. dar este o observatie strict cacofonico – acustica. un lingvist ar fi, probabil, profund repugnat de ceea ce spun. ceea ce nu ma deranjeaza.
Hopa, ideea este ca aici mai si glumim 🙂
Finlandeza si maghiara chiar au radacini comune, deci sunt cateva cuvinte esentiale care se aseamana. Nu stiu prea multe exemple pe de rost – unul ar fi urmatorul: untul in limba finlandeza se cheama “voj” (se pronunta “voi”) iar in maghiara, “vaj” (si se pronunta aproximativ “voi” -vocala “o” aici nu e “o” ci altceva, daca stiti sa pronuntati corect numele lui Laci Bölöni atunci stiti despre ce este vorba).
Alt exemplu: unu, doi se spune iksi, kaksi in finlandeza si egy, kettõ (se pronunta “eghi, kettã” in maghiara.
Dar “cacofonic – acustic” – vorba lui Jean, acum in secolul XXI, dupa atatea si atatea influente de-a lungul timpului, maghiara si finlandeza nu prea mai seamana. Poate structural, dar nu se intampla aceeasi senzatie ca romanul pleaca in Italia sau Spania si are impresia ca stie deja limba locala – nu, eu as putea merge la Helsinki si as avea aceeasi impresie ca Jean. Poate as face niste conexiuni, destul de rar, dar cam atat.
D.p.d.v. “cacofonic – acustic”, maghiara seamana mult mai mult cu limba turca. Nu stiu daca sunt asemenari si la nivelul cuvintelor, pentru ca nu stiu turca.
Nu, nu este vorba despre ceangai. Eu sunt secui, ceangaii traiesc in Valea Ghimesului si in Moldova. Diferenta dintre secui si ceangai nu e mare, cam aceeasi ca si cea dintre olteni si moldoveni 🙂
Limba maghiara din Ungaria si cea pe care o vorbim noi se suprapun 99,99%. Sunt cateva mici diferente: noi am preluat cateva cuvinte (vreo 10-20) din limba romana pe care ei nu le inteleg, iar ei de asemenea cateva din germana pe care noi nu le intelegem.
E complicat, recunosc, nu stiu daca am reusit sa fiu suficient de clar.
Daca snt ungur? Da, sunt. Daca vin astia sa completeze formularele de la recensamant, voi bifa casuta de la “unguri”. Asa cum in Romania exista moldoveni si olteni si banateni, si printre noi exista ungurii din tara-mama, secui (maghiarii din Carpatii Orientali), thothi (maghiarii din Slovacia), s.a.m.d.
Toate cele bune 🙂
László
frumos Jeane … ori de cate ori as citi cele relatate, nu ma pot abtine a-mi deranja colegii de palier cu rasul meu haotic si razna …
septembrie – decembrie cu loganul inghetat prin padurile si printre sutele de mii de lacuri finlandeze (187.888) la numar cu nume diferite … iti dai seama, deci au dictionar separat pentru denumiri de lacuri si paduri … dar stai ca vine vara plina de zile fara pic de noapte … sa vezi atunci aventuri …
numai bine si sarbatori fericite …
ioane, o mie de ani pace si-om vedea si lacurile finlandeze, si-altele mai ample, cu tot cu Logan-uri.
ne vedem de Sf Ion, sau dupa… pana atunci Sarbatori Fericite si toate cele bune!
http://en.wikipedia.org/wiki/Hungarian_language#Comparison_of_some_Finno-Ugric_words